Monthly Archives: January 2013

  • 0

Cele 7 „pacate” ale PR-ului

Ca specialisti in relatii publice, ne dorim să fim cei mai buni, să ajungem in agentiile de top ale lumii si sa cunoastem toate ascunzisurile acestei meserii. Fara să ne dam seama, in goana dupa succes, se intampla sa „pacatuim”.

Iata care sunt cele sapte „pacate” ale PR-ului:

1. Uneori gandim prea mult ca oameni de marketing

Scopul nostru, ca specialisti in relatii publice, este sa obtinem si sa pastram o imagine pozitiva a organizatiei pentru care lucram, sa castigam increderea publicului si sa influentam atitudinile acestuia fata de organizatie, nu sa incercam sa vindem cu orice pret.

2. Nu suntem matematicieni”

Trebuie sa incetam in a mai folosi fraze de genul Am ales relatiile publice pentru ca nu-mi place matematica. Ce vom face atunci cand va trebui sa stabilim bugetul unei campanii? Vom spune Noi suntem PR-isti, nu matematicieni sau vom incurca calculele? Nu! 1+1=2 chiar daca suntem PR-isti, medici sau dansatori.

3. Teama de a recunoaste esecul

Nu trebuie sa ne fie teama sa recunostem atunci cand nu reusim. Important este sa stim unde am gresit pentru ca data viitoare sa nu se mai intample acest lucru.

4. Abordarea eronata

Comparand PR-ul cu publicitatea este ca si cum am compara merele cu portocalele, dar si PR-ul poate fi masurat. In industria noastra, pentru a fi vazuti pe picior de egalitate cu celelalte domenii, trebue sa fim in stare sa ne valorificam munca.  Pentru a face posibil acest lucru, media a oferit numeroase  metode eficiente.

5. Goana dupa  „Like-uri”

Retelele sociale apar si dispar. Azi avem Facebook, Twitter, maine o sa fie Pinterest, MySpace. Nu trebuie sa ne bazam doar pe ele si sa comunicam doar prin intermediul lor. In timp, va trebui sa facem pasi mari si sa ne bazam pe cercetari si analize serioase.

6 . Complex de inferioritate

PR-ul are tendinta de a se vedea ca o disclipina in spatele publicitatii si a marketingului. Mass- media ofera relatiilor publice sansa de a prelua conducerea, dar asta nu-i tot. Orice specialist in relatii publice trebuie sa aiba capacitatea de a privi in ansamblu.

7. Obtinerea unui rezultat in ultimul moment

Multi se mandresc cu abilitatea lor de a rezolva  task-uri in ultima clipa. Cand lucram intr-o agentie, acest lucru este imposibil pentru ca trebuie sa ne planificam bine timpul si sa ne consultam mereu cu echipa. Nu lucram singuri si nu ne putem rezolva task-ul fara a colabora cu colegii. Relatiile publice presupun o munca in echipa.

Sursa: http://www.prdaily.com/Main/Articles/7_deadly_sins_of_PR_12681.aspx


  • 0

Art&Copy sau despre cum s-a dezvoltat publicitatea

 

Cu greu mai dam atentie reclamelor. Vedem atat de multe si folosim atat de multa tehnologie pentru a le marginaliza, incat reclamele din ziua de astazi nu mai au impactul emotional pe care l-au avut odata.

Bineinteles, ne aducem aminte de sloganurile copilariei noastre, de ambalajele de la mentosane, Boni Bon, Turbo, Huba-Buba, Pezi, Jelibon si Kinder. Insa lucrurile s-au schimbat radical de-atunci.

Documentarul lui Doug Pray – Art & Copy–  ne povesteste exact despre zilele cand reclamele ne ”vorbeau” si ne ramaneau in memorie ca un automatism. Desi filmul sufera din cauza faptului ca picteaza doar o imagine a trecutului, ignorand, in mare parte, explozia advertising-ului digital, ne ofera, totusi, o privire fascinanta asupra unei industrii construita sa vanda nu numai produse, cat si emotii, idei si moduri de viata.

 

Multe dintre personalitatile  iconice ale advertisingului american sunt prezente in acest documetar. Ii intalnim pe Rich Silverstein si Jeff Goodby, oamenii din spatele campaniei ”Got milk?”, Dan Weieden si David Kennedy, creatorii ”Just do it” – Nike,  Phyllis Robinson si Mary Wells fiind cele mai influente figuri feminine din era Mad Men a anilor 1960.

Creativitatea nu a fost intotdeauna tratata ca un bun inestimabil. Art&Copy arata cum, pana in anii `60, reclamele erau relativ seci si fara savoare. ”Creativii” erau priviti drept sclavi in timp ce sefii la costum, in genul lui Roger Sterling si Don Draper, primeau toate laudele.

Doar in momentul in care William Bernbach, primul “rock star” de pe Madison Avenue a asezat copyrighter-ul si art director-ul in acceasi camera, advertisingul s-a trezit cu adevarat la viata. Spoturile au inceput sa livreze un impact emotional, au inceput sa fie haoiase sau, ca in cazul faimoasei campanii ”Think Small” de la Volkswagen din 1959, sa arate modestie.

Greseala din Art&Copy este ca acesta ignora aproape in intregime advertisingul on-line. Se vorbeste despre omniprezenta reclamelor si aparitia marketing-ului de guerilla, insa prea putina atentie este data viitorului. Ar fi fost fascinant sa auzim ce vad acesti giganti ai industriei din generatia trecuta atunci cand au in fata un browser plin de reclame ori ce trece prin mintea lor cand asteapta sa se incheie pre-roll-ul de 15 secunde de pe diverse site-uri.

Cu toate acestea, daca vreti sa aflati care este povestea din spatele unora dintre cele mai de succes campanii de publicitate americane, care au trecut cu usurinta oceanul, ori cum publicitatea a evoluat incepand cu anii 60-70, Art&Copy este un documentar ce nu trebuie ratat.


  • 0

Cheia succesului unui discurs

 

Discursul este forma clasica a comunicarii verbale studiata de stiinta si filozofie inca din Antichitate.  Emitatorul acestui tip de comunicare se numeste orator (vorbitor), iar receptorul este o multime numita audienta. Un discurs bine construit si interpretat castiga publicul de partea oratorului.

De aceea, exista anumiti pasi in obtinerea unui discurs bun :

  1. Un research pe audienta este esential. Acesta stabileste modul in care te raportezi la public si modul in care te pliezi pe cerintele acestuia.
  2. De altfel, conteaza foarte mult durata discursului. Se stie faptul ca beneficiezi si captezi atentia maxima asupra ta intr-un interval de 5 min. Fa in asa fel incat cele 5 minute sa conteze.
  3. Adapteaza-ti mesajul in functie de public si incearca sa nu folosesti exemple in exces. Concentreaza-te asupra axei comunicationale a discursului si nu vorbi mai mult decat este cazul.
  4. Regula de 5 min si prima impresie creata vin la pachet. Asadar, fii convingator de la inceput! Introducerea este foarte importanta in construirea unui discurs, fapt pentru care trebuie sa captezi atentia publicului, printr-o fraza socanta, inedita, amuzanta  emotionanta sau neobisnuita.
  5. Nu in ultimul rand, pentru a-ti stapani emotiile, dar si continutul discursului, nu ezita sa il repeti inainte de a-l prezenta in fata unei audiente. Cea mai buna metoda este de a face asta de fata cu un prieten, pentru a primi feedback, si eventual a interveni cu adaugiri/corecturi.

  • 0

Ce inseamna sa fii organizator CNSC

Pentru mine, CNSC a inceput inca de anul trecut cand am participat la Congresul National al Studentilor la Comunicare 2012, tema PR pentru divertisment. A fost o experienta frumoasa si consider ca am avut multe de invatat. Tot atunci mi-am spus: „Ce-ar fi sa fac parte din PRIME Romania si sa ma ocup de organizarea CNSC-ului anul viitor?”. Ei bine, acest lucru s-a intamplat. Acum sunt unul dintre bobocii PRIME si organizez Congresul National al Studentilor la Comunicare 2013 – Editia Aniversara!

Sa fiu organizator CNSC inseamna multa, multa munca, sedinte, multe mailuri trimise si primite, task-uri, deadline-uri, creativitate si atentie la detalii. Sunt convinsa ca aceasta experienta va fi una de neuitat pentru care nu voi dormi multe nopti, o experienta care ma va „stresa la maxim” si care la final, ma va face sa-mi fie dor de perioada asta. Simt ca o data cu aceasta experienta, invat ce inseamna cu adevarat cu fiu organizator al unul eveniment care rasuna in toata tara.

Am fost participant, acum sunt organizator si sper ca la anul sa fiu coordonator CNSC pentru a trece prin toate starile si experientele pe care acest eveniment le presupune.

 

Mandru organizator CNSC