O componentă importantă în construirea unei strategii de comunicare va fi întotdeauna grupul țintă căruia ne adresăm. De cele mai multe ori, documentarea acestuia va depăși dimensiunea comunicării, aspectele sociologice, demografice și psihologice devenind necesare analizei. Astfel, câteva noțiuni de bază despre generații devin indispensabile.
Începând cu anul 2019, generația Z a depășit oficial numărul persoanelor incluse în generația Millenials, la nivel global. Deși nu există o delimitare clară, stabilită oficial, a acestei categorii post-mileniale, brandurile sunt nevoite să-și adapteze planurile de comunicare după caracteristicile comportamentale și nevoile tinerilor adulți. Așadar, apar 2 mari întrebări: „Cine sunt cei din generația Z? ” și „Cum influențează aceștia comunicarea de brand?”.
Persoanele născute, cu aproximație, între anii 1995 și 2010 sunt considerate ca fiind parte din noua generație, cunoscută și sub denumirea de „nativi digitali”. Deși este prea devreme să se aprecieze cu exactitate intervalul de timp ce încadrează această categorie de tineri, aceștia se fac remarcați printr-o serie de elemente cheie precum: autenticitate, incluziune, pragmatism și conștiinciozitate. Aceste caracteristici pot fi observate și în comportamentul lor de cumpărători, majoritatea tinerilor din generația Z alegând branduri care acționează etic, care își cunosc identitatea și o pun în lumină într-un mod unic și care comunică deschis, sincer cu consumatorii lor. Fiind obișnuiți cu tehnologia încă din copilărie, cei din generația Z sunt continuu conectați la lumea exterioară cu ajutorul noilor device-uri. Astfel, aceștia preferă să interacționeze cu brandurile direct pe platformele sociale preferate, devenind o parte substanțială a consumatorilor de conținut online. Deși fenomenul de „attention spam” ia amploare, tinerii din această generație urmăresc zilnic zeci de video-uri, petrecând, în medie, între 3 și 5 ore pe zi online. Totodată, industria de marketing a analizat atitudinile acestei generații și a observat că tinerii Z preferă brandurile care îi ajută să își construiască identitatea, că sunt curioși să încerce produse noi și că preferă produsele care nu afectează mediul înconjurător ori care sunt certificate ca fiind organice. Aceste trăsături comportamentale oferă organizațiilor câteva indicii solide, ce pot fi aplicate în strategia comunicării de brand.
Chiar dacă în grupul nostru țintă nu se regăsesc tinerii din generația Z , această categorie ne învață câteva principii de branding și comunicare esențiale pentru orice organizație. Poziționarea și autenticitatea devin mai importante ca niciodată și trebuie atent creionate, pentru a diferenția brandul nostru de un altul al competiției. Incluziunea și comportamentul etic sunt alți doi factori demni de a fi luați în considerare pentru a oferi, atât consumatorilor cât și celor care nu interacționează direct cu brandul nostru, o experiență sănătoasă. Comunicarea deschisă și adaptarea conținutului la noile platforme și la contextele cotidiene devin însăși cheia strategiei. În lumea puternic digitalizată în care ne aflăm, este important pentru orice organizație să fie la curent cu ultimele evenimente și să răspundă, în cel mai scurt timp posibil, mesajelor ori reclamațiilor consumatorilor. Acest lucru este necesar pentru a evita pornirea unor reacții în lanț și pentru a consolida relația cu publicul larg. Însă, un lucru definitoriu de învățat de la generația Z este faptul că toate aceste principii trebuie incluse în strategia de comunicare, nu pentru a crea o imagine atractivă pentru publicul țintă, ci pentru ca însăși brandul să capete o identitate memorabilă, care să fie ușor de identificat de către publicul larg.
Articol scris de Ioana Avadanei, CNSC Organiser
0 Comments